Rezultatele 1 - 25 din 36 pentru "ionut dumitru."

Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.

România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.

Economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal avertizează că România a intrat într-o spirală de creștere a deficitului bugetar și a datoriei publice ca urmare a politicilor de dinainte de actuala criză, când salariile și pensiile au fost majorate fără să existe resurse, cu un ritm peste creșterea economică. Dumitru crede că o creștere a taxelor trebuie evitată, dar pentru acest lucru este nevoie de o reformă a sistemului fiscal, inclusiv prin creșterea bazei de impozitare și eliminarea portițelor din Codul fiscal și prin conectarea caselor de marcat cu Fiscul.

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank, și Oana Irina Coantă, fondator Bistro de l'Arte, sunt invitați al emisiunii Profit Live de astăzi, la ora 17.30.

Tabloul economiei românești se înfățișează astăzi mult schimbat față de momentul căderii regimului comunist, după 30 de ani în care România a trecut printr-un “deceniu pierdut”, pentru a deveni apoi “Tigrul Europei” și a reintra recent într-o nouă zonă de risc, arată o analiză realizată de Raiffeisen Bank. În toată această perioadă, s-au ridicat sectoare câștigătoare și creșterile au marcat majoritatea zonelor din economie, PIB real fiind acum aproape dublu față de cel din 1989. Au existat, însă, și perdanți, discrepanțele de dezvoltare s-au accentuat, unele vulnerabilități nu au dispărut niciodată, iar altele, precum cele cu cauze demografice, s-au agravat.

Guvernul anunță un deficit de peste 4% din PIB în acest an și analiștii stau cu ochii pe bugetul de anul viitor, care ar trebui să includă și o majorare de 40% a pensiilor din toamnă. Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal și economist șef al Raiffeisen Bank, spune că piețele nu vor finanța un deficit umflat de creșterile de pensii și că majorarea cheltuielilor sociale poate fi făcută doar prin creșterea taxelor sau reducerea altor cheltuieli, cum sunt cele de investiții, aflate oricum la un nivel foarte scăzut.

Deficitul bugetar va depăși limita de 3% din produsul intern brut în acest an și se va plasa în jurul a 4% din PIB, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Dumitru adaugă că nu mai e timp pentru noul guvern, ce se va instala abia în noiembrie, să corecteze suficient situația, în condițiile în care încasările sunt sub programări și cheltuielile sunt peste cu o diferență ce depășește un miliard de euro și se apropie de două miliarde de euro.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.

Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.

România ar trebui să se gândească la impozitarea muncii, dar problemele cele mai mari le avem la CAS, cu o cotă foarte mare aplicată la salarii în timp ce pentru alte venituri se face impozitare la nivelul salariului minim, a declarat, vineri, pentru Agerpres, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Bugetul de stat are riscul, mai mult ca oricând, să încheie deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB, în condițiile în care execuția bugetară arată cheltuielile în creștere și veniturile sub așteptări, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Ținta Guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget, în condițiile în care pe partea de cheltuieli nu se mai pot face economii semnificative, este contribuția la Pilonul 2 de pensii, însă Executivul ar putea justifica un deficit mai mare în fața Comisiei Europene prin apelarea la clauza de exonerare pentru acest an, adaugă economistul.

Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta timp cât fundamentele economice, precum deficitul balanței comerciale, cel de cont curent și deficitul bugetar, nu se îmbunătățesc, a declarat joi președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Rata inflației va crește accelerat până la 4% la jumătatea anului viitor, împinsă de creșterile de accize și prețuri administrate, ceea ce va împinge și dobânzile interbancare (ROBOR) la “doi și ceva”, spune Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank.

Inflația ar putea sări semnificativ de 3% în primul trimestru al anului viitor, plasând România în fruntea clasamentului din Europa, a declarat marți Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank, la o conferință de specialitate.

Noul guvern are o situație foarte greu de gestionat: bugetul de stat, spune la Profit Live Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

România ar trebui să adopte măsuri de ajustare cu impact de 1,8% din PIB asupra deficitului, aproximativ 15 miliarde lei, reiese din recomandări ale Comisiei Europene. Guvernul ar trebui să raporteze până la 15 octombrie ce măsuri a adoptat în acest sens. Potrivit președintelui Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, Guvernul nu va da, probabil, curs solicitării și va aștepta cifrele pe deficitul pentru 2017.

Legea salarizării unice ar duce la o creștere medie a salariilor bugetarilor cu 40-50% anul viitor, ceea ce va duce deficitul public la aproape 6%, spune Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. În aceste condiții, Guvernul nu mai are ce măsuri de compensare a creșterilor de cheltuieli să ia. “E deja game over”, spune Dumitru și recomandă Executivului să se abțină.

Guvernul este încă departe de ținta de creștere a încasărilor bugetare cu 31 miliarde lei în acest an, în contextul în care ministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a anunțat joi că nivelul încasărilor, până în prezent, a depășit nivelul din primul trimestru al anului trecut cu 20 milioane lei, a declarat vineri, pentru News.ro, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune economia României nu se află pe o traiectorie de sustenabilitate, în contextul că întreaga majorare de 4,8% a PIB de anul trecut a fost generată de consum. El semnalează și asupra altor fenomene îngrijorătoare: salariile cresc prea rapid, deficitul bugetar devine cel mai mare din Europa, discrepanța între județe se adâncește, iar unele dintre acestea se depopulează.

Datele publicate de Ministerul Finanțelor privind execuția bugetară pentru luna ianuarie nu arată deloc încurajator pentru obligațiile asumate de Guvern, în contextul în care la buget s-au strâns mai puțini bani, cu peste 1 miliard de lei, iar cheltuielile au crescut.

Analiștii economici consultați de Profit.ro sunt sceptici că măsurile promise de PSD în programul de guvernare vor putea fi susținute, în condițiile în care nu au fost prezentate nici analize de fundamentare a creșterii PIB, pe care se bazează programul, nici un proiect al bugetului de stat, care să arate că măsurile vor avea și acoperire, și nici nu ține cont de contextul extern defavorabil.

Câteva orașe bogate ale României, precum București, Cluj și Timișoara, ar putea intra oricând în zona euro, dar există diferențe foarte mari între acestea și zonele sărace ale țării, diferențe care s-au adâncit în ultimii ani, a declarat miercuri președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, în cadrul unei conferințe în care a fost prezentat un studiu legat de condițiile pe care trebuie să le îndeplinească România înainte de aderarea la zona euro.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, avertizează că noi reduceri de taxe și impozite, promise de toate partidele, ar scădea la niveluri periculoase veniturile statului, în condițiile în care încasările fiscale vor ajunge la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani.